Adina & Radu {Nunta}

Iată şi prima noastră nuntă în afara Bucureştiului. Este o nuntă la Câmpulung – unde, nu înţeleg de ce, nu mai fusesem niciodată înainte. Un filolog pasionat ca mine ar fi trebuit să treacă totuşi cândva să vadă unde a scris Neacşu celebra scrisoare ;)

Păcăliţi în continuu de GPS, am ajuns să vedem zeci de străzi de cum am ajuns. Case vechi, cochete, împrejmuite de flori înalte şi acoperite de un aer melancolic, mi-au amintit de primii ani ai copilăriei la domna care avea grijă de mine şi de lumea bună şi uitată a Bucureştiului nostru. Acelaşi GPS exasperant ne-a determinat să intrăm în vorbă cu oamenii – o soluţie întotdeauna mai sigură, dar agreată în general doar de femei :). Am întâlnit lume elegantă, cu o amabilitate firească, lipsită de infatuarea absurdă a celor din alte zone, care îţi răspund în silă văzând numărul de Bucureşti al maşinii. Bântuiam de o oră şi jumătate în lung şi-n lat, dar nu întârziasem şi încercam să nu ne panicăm.

După momente amuzante şi mici aventuri, ne-am întâlnit cu Adina şi Radu. Cred că este deja evident că miresele noastre sunt, s-o spun în stilul reclamei la Radio Guerrilla, mai elegante şi mai frumoase decât ale lor :). Iar Adina nu a fost o excepţie, după cum veţi vedea. I-am admirat graţia şi prezenţa luminoasă – noi, invitaţii şi toţi trecătorii, ştiind că vom lucra cu pasiune în orele ce aveau să urmeze.

O slujbă cu adevărat emoţionantă şi o petrecere frumoasă, câteva ore de somn, dimineaţa o plimbare până la splendida mânăstire Negru Vodă. Era slujba de duminică. Nu ştiu cât urmăream cuvintele, parcă o ascultam doar cu sufletul. Ne-am urcat în maşină şi ne-am bucurat şi întristat cu gândul la o mulţime de lucruri. Am sperat, pentru Adina şi Radu, la fel ca şi pentru noi, că vom găsi un sens în toate şi că vom avea mereu puterea de a ne bucura de lucrurile extraordinare din vieţile noastre.