Știi genul de zi, cum au tot fost în ultimele veri, în care într-un loc plouă cu găleata, la o aruncătură de băț mai încolo e soare, apoi pare că vine potopul, după care vezi cel mai senin cer, bei un pahar cu apă și, când te uiți iar în sus, e plin de nori care se mișcă repede, începe iar furtuna, iese iar soarele și tot așa până nu mai știi dacă aproape te-ai uscat sau abia te-ai udat, dacă te-a cam bătut soarele sau ai stat prea mult în ploaie. Nu știi și nici nu ai timp să te mai gândești. Scoate aparatele, pune-le protecții de ploaie, bagă-le în genți, pune genților protecții de ploaie, scoate-le iar, schimbă setările aparatelor continuu, vai ce soare puternic este, se întunecă dintr-o dată, iar plouă și aparatele s-au udat prea tare, pune-le protecții, bagă-le în genți, scoate-le repede, fotografiază, ia-o de la capăt. Poate o să zici că nu suntem zdraveni și poate chiar ai dreptate, dar cât ne place să ne „chinuim” așa! O fi vreo problemă de prin copilărie (să ne spună un psiholog, dacă vrea să ne salveze), dar parcă nouă ne priesc vremea și vremurile sucite.
Așa o zi am petrecut cu Szidonia și cu Mihai la The Wedding House. O zi imprevizibilă, intensă, cu parfum și cu gust, cu de toate. Pe lângă Valentina care făcea liniștită minuni cu florile și Cătălin care filma având un aer de maestru zen, sper că noi doi n-om fi arătat ca niște suricate în agitația noastră entuziastă de a prinde tot. Dar o să vezi, chiar erau oamenii și era ziua de prins și de păstrat bine.
Wow! Sunteti adevarati profesionisti! Am ramas impresionata de felul in care reusiti sa faceti fata schimbarilor de vreme si de felul in care totul a iesit asa frumos. Felicitari si numai bine!